ruxandra

“Imagine trying to live without air. Now imagine something worse.” – A.R.

Luna: Aprilie, 2009

Noi din ce in ce mai putin copii.


complicated_by_cafedeparis1Copilaria cu zambete de dupa geamurile acoperite cu flori de zapada iarna. Copilaria cu funde rosii si papusi. Somnul de dupa amiaza cu lumina aceea lenesa, cantece si sotroane. Cantece colorate si desene simple desenate stangaci intre doua vise cu printese si calesti din dovleci ale Cenusarsei. Copilaria cu uriasele carti cu basme, cu vrajitoare si printese nemaintalnit de frumoase. „Cea mai frumoasa din tara” era ceva foarte simplu in capul unui copil” . Balaurii cu trei capete devenisera ceva de ordinea zilei si daca vedeai o broasca de se saruta cu o printesa nu ti-ar fi trecut vreo secunda prin cap ca printesa e probabil schizofrenica.

Era simplu. Apoi putin mai simplu cu fiecare zi. Din ce in ce mai greu cu fiecare an care trece… mai greu. Si inca esti copil . Si inca te culci seara cu speranta ca dimineata problemele n-au sa ma fie, ca la fel ca in povesti, printr-o vraja cineva o sa ridice totul de pe capul tau si tu o sa poti sa bei o ciocolata calda si sa razi la ssoare. Si esti dezamagit in fiecare dimineata cand iti dai seama ca toate sunt la fel si problemele nu s-au rezolvat, si ca azi e mai greu.  Iiti dai seama ca te indepartezi de cei mai dragi oameni si incerci cu disperare sa tii apropii. Si cateodata reusesti, cateodata nu ai timp. E trist …

Si seara speri din nou, si dimineata esti dezamagit. Din ce in ce mai complicat, noi din ce in ce mai maturi, si din ce in ce mai putin copii.

balade DU(au) parc!


balade-du-parc-075

mornin’ with zooey


It has been wisely said that we cannot really love anybody at whom we never laugh.

Dupa o zi cu mult prea multe evenimente si noutati raman la starea „marcata de moment”. Zoe incearca sa imi dea sfaturi dar la o persoana ca mine daca incerci sa oferi sfaturi te alegi cu dureri de cap.

zoe : stii ca este un site p care ti se dau idei de sinucidere si asistenta
rux^^ : mi-l sugerezi?
rux^^: : ))
zoe: era ca idee…eu tocmai l-am gasit

PARONIMIE.


Acum descopar cat sunt de slaba. Descopar ca fiinta mea are nevoie de oameni in jurul ei. Descopar ca sunt dependenta de prieteni. Trebuie sa iubesc un om, o poveste, un catecm un cuvant … Realizez acum cat de usor as putea pierde prietena cea mai buna. Realizez ca sunt o scorpie si realizezca nu pot sa imi inchipui lucrurile altfel decat sunt. Probabil ca am sa o conduc pana acasa daca e nevoie chiar daca ea este suparata. Sunt cateodata enervanta si fac gafe fara sa  imi dau seama (crede-ma) si imi pare rau, (crede-ma din nou). Si poate ca reactionez tampit, si ma imbufnez si sunt egoista si ii bag pe gat problemele mele care nu au nici o relevanta cateodata si o duc prin locuri tampite sa facem poze tampite si o iubesc.  Si am sa fac personal orez cu creveti:) si o iubesc pentru ca e rautacioasa si tupeista si imi zice poputoaia si vine pana in maratei si la muzeu chiar daca are mai mult de mers decat mine si nu ma lasa sa ascult muzica la casti si imi da doar skittles-ii mov si ma suna dupa concursuri mereu dar ea nu imi zice cand are concursuri ca sa o sun si eu.  Si ea ma cheama pe bloc dupa colt sa imi zica ceva si eu o iubesc. Si e a mea si e mica si tupeista si danseaza frumos si isi rupe testul la fizica si imi da multa guma verde sii place de serena si citeste amurg si gg si se bucura pt mine. Si o iubesc pt ca face toate astea care o fac o prietena extraordinara si imi cer scuze ca ma port asa tampit cateodata. Te iubesc, capro >:D<  (si scuze ;;)cats

Fericire…


Nu stim multe despre ea, caci daca i s-ar fi gasit secretul tristetea ar fi disparut demult de pe pamant.
Fericirea e in atat de multe locuri. Fericirea e peste tot insa noua ni se pare mereu ca o gasim atat de greu. Fericirea e primul lucru pe care il vezi dimineata cand lumina lenesa iti mangaie fata si esti involuntar bucuros. Fericirea e un bol cu cereale, e lumina ce iti inunda ochii cand iesi afara si un vant racoros iti dezmiarda chipul. Asa e fericirea.. Nu o poti vedea, dar cand o dobandesti o simti in fiecare particica din corp, o simti cum iti vibreaza in suflet, in voce, in zambet…Ii simti aroma si te indragostesti de dulcele ei.
Fericirea este o ciocolata invelita intr-un ambalaj rosu pe care o mananca doi copii intr-o dupa amiaza calduta de vara. Este indigoul violetelor proaspete de pe masa in care ti-ai incuiat odata copilaria. Fericirea e ca o briza de liniste ce vine cand pasesti usor pe nisipul ud de la malul marii. Este linistea in care te alinti in fata focului din semineu, este duiosul unui cantec de leagan, este curiozitatea cu care un copil mic descopera nerabdator o poveste.
Nu trebuie sa astepti lucruri marete de la viata pentru a fi fericit. De ce sa neglijam micile amanunte, de ce sa uitam sa zambim din lucruri marunte, si de ce bucuria trebuie bucuria privita ca un ideal indepartat cand este chiar aici, langa tine. Intoarce-te si poate o sa o gasesti. Desigur, nu te astepta la o prezenta fantastica. Intoarce-te si poate vei vedea trenul catre locul in care ti-ai dorit intotdeauna sa ajungi. Intinde mana si poate vei cunoaste persoana pe care ai asteptat-o intotdeauna fara macar sa stii de existenta ei. Ridica-ti privirea si poate apusul in care se contopesc atatea impulsuri de vanat si verde, cenusiu si violet, vioriu si sur, si poate pentru o clipa o sa uiti de problemele tale. Cand te intorci o sa fie probabil altfel.
Si totusi de fapt ce este acest ceva?
Ce e de fapt fericirea, acea soapta ascunsa acolo intr-un colt ce vegheaza de ieri pana pana azi te-a vegheat insa nu si-a tradat misterul?
Doar fericirea nu va putea fi niciodata acolo unde e teama, unde nu poti dormi, unde ai griji si framantari, unde nu exista iubire. Nu vei fi bucuros daca nu vei avea incredere ca destinul te va trimite exact acolo unde trebuie…
Fericirea e cand ai acel ceva in tine si nu ai stare si iti vine sa sari in sus si sa le spui la toti cat esti de bucuros, cand ai energia sa treci peste toate impedimentele cu zambetul pe buze, cand dupa un drum lung ai gasit in sfarsit sfarsitul, cand intr-o competitie ai invins, cand te trezesti prea devreme si iti dai seama ca inca mai ai timp sa dormi putin. Esti fericit cand gasesti ceva ce cautai de mult timp, cand tee gandesti la cineva si chiar in acel moment te suna, sau iti da un semn.
Fericit esti atunci cand te simti bine, cand iti place cum soarele straluceste, si tu te asezi pe o banca si ai timp sa te uti la un fluture, sa respiri si tu constient, sa visezi si tu… sa visezi la trei amintiri si sa fii bine.
Esti fericit cand cineva iti zambeste. Esti fericit cand poti zambi sincer cuiva.
Fericirea inseamna ceaiul de duminica dimineata dupa o sambata atat de incarcata, dupa ce incercarea de a ne relaxa ne-a epuizat total. Acel ceai ce ne aduce linistea.
Fericirea e rasul sonor al unui copil, e o papusa cu doua cozi mari si blode, este un ursuleti de plus vechi de atatia ani, atat de zdrenturos si totusi atat de iubit de tine.
Ca o combinatie pentru propria-mi fericire as alege doar un sarut pe obrazul meu, o mana care sa o tina pe a mea si pe cineva care sa imi fie mereu alaturi, indiferent de deciziile pe care le voi lua. Pentru a fi fericita as avea nevoie de cateva raze de soare intru-un rucsac si as pleca mereu sa colind lumea cu tine cu tenisii mei rosii si cu putin optimism.
Fericirea este de o intensitate colosala. Este un supremul vietii, este apogeul zambetelor.
Eu sunt fericita atunci cand merg vara in padure, si ma las usor sa cad pe spate in iarba moale ce ma ocroteste bland, cand simt cu varfurile degetelor cum vantul colinda fiecare colt de pamant. Cand stiu ca suflul acesta vine de undeva si pleaca fara vreo veste, ca numai eu stiu ca a fost aici. Sunt fericita cand pot sa privesc cerul , cand pot sa imi imaginez acele forme, cand rad de imaginile aberante pe care mi le inspira acestea.
Avem cu totii potential sa simtim toate impulsurile vietii, si e doar o chestiune de perspectiva cand alegi sa zambesti. De ce sa nu zambim ca azi e cald afara, ca mai avem de dormit un sfert de ora, ca primim flori, ca avem ocazia sa ajutam pe cineva, ca ni se apreciaza munca, sa multumim pentru faptul ca ne-a fost dat atat de putin in schimbul simplei noastre existente. Ca toate aceste lucruri pot fi rasplatite doar prin efortul de a incerca sa ne traim viata cu cat mai multa intelepciune, spontaneitate si incredere.
Fericirea este speciala tocmai prin faptul ca este acel ceva ce ne scoate din monotonia vietii de zi cu zi, ce ne absoarbe chiar si pentru numai o singura clipa si reuseste sa ne duca undeva de unde ne intoarcem cu priviri pline de candid surazator.
E ca o prada. Se lasa prinsa cateodata doar pentru cateva secude, si cand crezi ca in sfarsit ai gasit-o, te lasa sa ii simti gustul aromat, te va lasa in pragul durerii, acum stiind ca tu o doresti si mai mult, plecand cine stie unde, insa sigura ca te vei duce pana la capatul lumii doar ca sa o urmezi.
Alergam dupa fericire cand ne este dor, pentru ca vrem sa o gasim si e ca un vis. Alergi pe camp dupa raze de lumina si ai zgarieturi, suporti arsita soarelui, ti se murdaresc papucii, esti obosit si totusi la o vreme ajungi sa te plictisesti, sa uiti de ce fugi…
La o vreme treci pe langa ideal si poate ai ratat unica sansa, poate ca intr-o clipa ti-ai alungat fericirea. Si atunci nu iti ramane decat sa reincepi cautarea, sa pornesti din nou goana dupa imposibilele tale idealuri.
Si chiar daca nu vei gasi nicodata lucrurile marete spre care tintesti, in drumul tau spre acestea vei fi fericit de mii de ori fara macar sa iti dai seama, pentru ca altfel drumul ar fi insuportabi.
Fericirea nu ne asteapta pe noi, e o prada, e vanata de toata lumea, ni se scurge prin vene, e atat de aproape insa nu ne asteapta si nu o cunoastem. Este imprevizibila, salbatica, blanda, dulce, albastra, poate fia bsolut orice. FERICIREA POATE FI ABSOLUT CE VREI TU.
E un cantec pe care nu l-ai auzit niciodata sau poate l-ai auzit de 1000 de ori si totusi te surprizi adesea fredonandu-l…la dus, in masina, pe drum si iti place. Nu ai sa il uiti.
Esti fericit cand prietenii iti cmpara prajituri, cand stii ca ai facut ceva memorabil, cand ziua incepe bine, cand iti place cum iti sta parul, cand te simti bine in pielea ta si nu iti mai pasa de nimic. Esti fericit cand ai voie sa nu te preocupe consecintele, cand placerea vine pe neasteptate, cand neprevazutul te surprinde placut.
Bucuria este adusa de lucrurile cu adevarat unice. Cand petalele marului se dezbraca de petale in lumina slaba a apusului si intregul amurg este cuprins de acest zbor de alb si tu nu poti spune nici macar un cuvant de teama sa nu sperii miracolul ce se materializeaza chiar in fata ochilor tai.
Daca vrei insa sa gasesti adevarata fericire ar trebui sa renunti in a-i mai cauta o definitie, caci nu o vei afla niciodata in dictionare de filozofie sau in carti de povesti. Nu ti-o va citi nimeni in ceasca de cafea, nu o vei ghici in stele. Va fi nevoie sa o cauti sa o visezi, sa ti-o doresti si sunt sigura ca o vei gasi mai repde decat iti inchipui.
Iti urez sa fii fericit…