ruxandra

“Imagine trying to live without air. Now imagine something worse.” – A.R.

Luna: Noiembrie, 2010

23.


Am sa fiu eu si-am sa ne caut scuze.

Tu vei sti sa-i faci clatite si eu voi sti sa-mi fac salata de vinete.  Poate salata de vinete si clatitele nu ar fi fost cea mai buna combinatie. N-am fi stiut oricum ce sa facem cu toate colectiile pe care le-am adus cu noi. Eu raman sa ma joc cu insectarul meu si tu pleci sa gasesti toti printii demni si viteji din povestile tale. Le vei fi citit cuiva, candva , din cartea de la mine.

N-am sa dau foc, asa cum m-ai sfatuit. Am sa-mi conving toate papusile sa te primeasca printre povestile ce incep cu ‘odata’. Iti va fi bine acolo, la fel cum mi-a fost si mie . Am facut ani la rand in vacantele de vara puzzle-uri de mii de piese si de multe ori am avut impresia gresita ca se potriveau perfect.

Eu am sa repet. Tu ai sa condamni.

Pana la urma elasticele negre sunt pentru a fi purtate in par.

Daca intradevar sunt monumentul de orgoliu pe care l-ai cladit, asteapta-te sa fac cei doi pasi mai la dreapta in curand si daca nu-i fac , te-ai inselat.

Protejat: Ma chere,


Acest conținut este protejat cu parolă. Pentru a-l vizualiza te rog să introduci parola mai jos:

Chere Amelie,


De cand am primit scrisoarea ta, ca anul acesta nu poti sa ajungi pentru Craciun, m-am tot gandit la ultimii ani. Am fost usurata pentru ca de ceva vreme tot amanam sa iti spun ca nu am bani pentru biletul spre Paris.Pe de alta parte m-am intristat ca suntem nevoite sa tradam obiceiul pe care il avem deja de ani buni. Anul asta stam fiecare la ea acasa de Craciun.

Ai fi gasit o yala noua si ar fi trebuit sa iei cheia de la doamna de la etajul 1 care ar fi pus pe masa din hol in dimineata dinaintea venirii tale niste lavanda. Odata intrata in casa ti-ai fi dat seama ca am dat jos de pe pereti toate tablourile pictate in verde si albastru si am scos draperiile maronii-roscate din camera unde iti place tie sa citesti. N-am pus altele in loc , asa ca vei putea citi fara sa aprinzi lumina si te rog sa nu socotesti caraghioase urmele dreptunghice mai deschise la culoare decat peretele, pentru ca nu am reusit inca sa gasesc …ceva mai potrivit ca sa inlocuiesc tablourile.

La cat vei fi de obosita nu ma astept sa observi din prima zi cei doi pesti portocalii din acvariul din biblioteca. John parea singur, asa ca acum cateva saptamani m-am decis sa o aduc pe Cleo. Il vazusem pe el intr-o dimineata pe pervaz privind in gol inainte de cursul de muzica.Era tacut si singur. E atat de rar singur. Nu-l mai privisem niciodata atat de mult, nu obisnuia sa fie trist in prezenta mea. N-am avut curajul sa ma apropii. Dupa amiaza i-am luat lui John o Cleo.La un moment dat „da” a plecat de langa „nu” si stii cat de mult s-a plans atunci. N-am vrut sa planga si pestele. In orice caz, cand ii gasesti , da-le de mancare.

Vei dormi in patul meu, pe partea dreapta, dupa cum ti-e obiceiul. Ai gasi pe noptiera un teanc de carti ciudate, de care nu ai auzit vreodata si te vei intoarce pe partea cealalta ca sa privesti vaza cu lavanda.Vei adormi repede si somnul iti va parea prea scurt. Stim deja, esti mult prea greu de multumit. Tot pe doamna amabila de la 1 am rugat-o sa iti aduca dimineata o cana mare de cafea si un croissant cu gem de mure ca sa iti poti continua micul tabiet parizian si aici. Se va mira de lipsa unui brad la mine in casa si tu vei zambi. Am renuntat si la asta, caci el nu era niciodata acasa iarna ca sa il putem impodobi. Esti mandra totusi ca inainte sa plece in vacanta lui,Pierre, a asezat in curtea din fata casei voastre un mos craciun mic , pe care iti voi marturisi mai tarziu ca l-am deconectat pe durata sederii mele, pentru ca era deprimant de vesel.

Vei dori sa o arunci pe geam pe minunata vecina pentru ca va trage draperiile si vei vrea sa ma suni sa ma feliciti calduros pentru alegerea partii dinspre rasarit pentru pozitionarea dormitorului.De plictiseala, vei incepe sa cauti prin cd-urile mele si vei fi mandra de cata muzica frantuzeasca am cumparat in ultimul an. Vei zabovi cu degetele pe pian si vei canta melodiile pe care le-am invatat impreuna la cursurile de muzica in clasa a 3a.Vei rade de amintirea profesorului pe care il uram pentru ca ne punea sa repetam acelasi cantec cu niste oi si un cioban pentru ca greseam mereu cand trebuia sa apasam pe clapa „la”.

Timpul va trece … e in firea lui. Te vei culca devreme, trista, nu inainte de a-ti face rezervare pentru a doua zi la restaurant. Nimeni nu-ti va aduce mancare acasa in prima zi de craciun. Vei sti ca eu sunt doar la cateva mii de km, facand exact acelasi lucru, ca deja ti-am obisnuit din nou pisica sa manance cele mai ciudate feluri de mancare si ti-am umplut bucataria de clatite , briose si turta dulce. Pe furis, voi lasa totusi un fursec si un pahar cu lapte langa semineu, pentru ca asa mi-ai zis tu cand eram copile ca trebuie sa fac ca sa primesc cadouri.

Dar vom sta fiecare la ea acasa de Craciun, Amelie.

A ta.

ps.Am amestecat conditionalul cu viitorul dar tu si Pierre veti intelege scrisoarea.Voi insiva nu suntei prea coerenti , de altlfel. Mi-e dor de voi.

nov.


De unde ai inceput si unde ma termin? Cum ne-am dobandit toate cicatricile si de ce le intelegem atat de diferit. De ce tu vezi in rani ceva nobil si eu vad mirosul intepator de sange? Vrem…stim de fapt prea putin ca sa meritam sa ni se raspunda la intrebare. Dorinta ca trecutu-mi sa nu fi existat devine din ce in ce mai acuta, oricum n-am invatat nimic. Independent de vointa mea, ei inca mai reprezinta interesele mele. Si stiu deja ca acolo nu-i nimic de vazut. Am fost deja de cateva ori si m-am intors de fiecare data dezamagita.

Unde-i cerul tau? De ce au facut case cu tavan atat de jos? Te sfatuiesc sa porti papuci albastri ca sa nu te murdaresti de cerneala de prin balti. Treci cu mana peste umerii goi, nu pentru ca vrei sa ii simti acum…te gandesti ca poate maine iti va fi dor sa-i vezi si nu vrei sa ai ce-ti reprosa. N-ai nevoie de toate astea. Iti pot jura ca nu-ti vor lipsi. Pot sa-ti arat maine, daca ti-e dor , toti oamenii din orasul asta….poate doar daca ploua.

E usor. Daca ploua ii gasesti in mansarde pe visatorii ce isi savureaza picaturile de  melancolie. Pe narcisisti ii gasiti cu o carpa stergand nebuneste oglinzile udate de ploaie si cei trufasi sunt dupa usa, incercand sa-si convinga propriile angoase ca nu exista. Indragostitii alearga probabil prin ploaie si cativa care s-au saturat de acest cliseu au facut pneumonie de ultima oara cand a plouat raman in casa. El va privi intr-un punct fix si ea se va chinui sa isi dea seama la ce se gandeste. El nu se va gandi la nimic. Ploaia se va opri, in cele din urma. Mai sunt multi. Mai sunt cei care numara picaturile sau cei ce incearca sa le stranga pe toate…cei care le sterg de pe cer si le pun in tablou.

In insectarul iernii asteia colectionez doi fluturi. Pe unul din ei il voi primi inghetat. Al doilea va mai avea timp. Si daca nu ne mint, fluturii mei vor incepe sa zboare la vara, Da, atunci vor pleca. Dar nu va mai conta. Primavara va fi deja trecuta.



DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA    DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DDA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DAA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DADA DA DA

(ne)justificat.


Deja mi se deruleaza prin minte cum maine voi intra in incapere si te vei preface ca nu ma vezi sau vei spune rece ‘buna dimineata’.  Maine-i luni, insa si pot la fel de bine sa sper ca ma astepti dimineata in parc si mergem de mana ultimii 20 de metri.

O sa imi fie dor.

ps. si nu ma gandesc doar la mersul de mana.

19:48


iaurt.

n-aveam nevoie de altii;

era aer si mie mi-era frica,

era rece si geamurile se aburisera,

caci noi… acum.

tu

puteai sa fii cu 50 de metri mai jos

puteam sa fim adanc ingropati sub pamant

si mie putea sa nu-mi pese.

sau sa cad cu tine.

si pentru o clipa m-am gandit cum s-0 eternizam.

marele nostru noroc

este ca sunt mereu lumini

ca putem sa ne alegem noi cum sa fim.

drama ta e c-ai vrea sa fie intuneric

mie mi-e frica de ce s-ar putea vedea in lumina.

sfarsesti prin a avea  gust de mere.

tot ce n-ai…

redevenim.

sapte.


Te stiu pe de rost. N-am putut, iar de acum inainte nici nu mai incerc sa iti alung ceata albastra din ochi. N-am stiut si acum nu cred ca o sa ma invete nimeni cum sa te fac sa ai incredere. N-ai vazut, de-acum inainte nici nu vei mai avea unde,  ca nu ramaneam daca nu-mi doream cu adevarat.

Am inceput vorbind despre tine, dar nu cred ca mai are vreun rost. 17 s-a decantat in doua si am sa imi permit ca la partaj sa imi aleg cifra 7. Cu un element neutru te vei descurca ceva mai bine(cel putin cand vine vorba de inmultiri), caci vad ca la numerele prime nu te-ai priceput. N-ai crezut orbeste in vreun numitor comun. Poate optimismul meu a fost eroarea, poate ar trebui sa ma opresc din analiza. Poate ar trebui sa imi pun mai repede pantofii in geanta si sa ma duc.

Alegi mereu variante gresite si totusi iei note mai mari ca mine la testele grila. Mi-e greu sa inteleg cum vei putea vreodata iubi. Probabil o vei face dupa ce vei intelege de ce si ca nu ai facut-o pana acum. Pentru ca nu mai am timp sa intreb despre toate lucrurile in care crezi, as vrea sa stiu in ce ai ajuns sa nu mai crezi deja? De fiecare data m-am incapatanat sa las cate ceva, acum nu-ti las nimic. Ma vad in ochii tai atat de murdara si nu-mi dau seama unde-i aberatia, insa de dragul tau am sa te parasesc cu impresia ca tu ramai curat in timp ce eu iau cu mine toata mizeria si praful ce s-au strans.

Imi strang trupul in brate ingrozita de faptul ca mi-am impartit sensul cu altceva decat mine. N-ai crezut ca te-am iubit si poate fi usor condamnabil. N-ai inteles ca ma iubesc si asta este fatal in ipoteza in care sustii ca ma cunosti. N-as fi ramas 2 anotimpuri daca n-as fi vrut sa se astearna sare de mare pe amandoi, sa fie galben si roscat  in jurul amandurora. As fi mers la el, daca acela nu mi-ai fi fost tu.

Ai fost, si esti cea mai frumoasa parte din mine dar de maine nu stiu. Cum poate cea mai frumoasa parte din mine sa se gaseasca intr-un eu pe care-l crede asa mizer? Cum ar fi putut sa se resemneze , sa traiasca intr-un tot de care e dezgustat.

Si poate-n mintea ta ai dreptate. M-ai alungat pana la urma si m-ai rugat de atatea ori incat acum nu astept vreo confirmare. Pe scari ma gandesc de vreo 50 de ori sa ma intorc. Imi vin in minte toate locurile in care te-am purtat cu mine, toate locurile in care nu vom fi.

S-a terminat cu inca. Devine prea tarziu, prea aproape momentul in care niciodata va deveni certitudine. O parte te-ar fi implorat sa ma contrazici. Dar plec. N-ai loc pentru toate perechile mele de pantofi. N-ai loc pentru toate cartile. N-ai mese pentru acvariile cu pesti, n-ai cesti de ceai. In punga cu ceai de afine ti-a mai ramas de doua cani pe care probabil le vei pea cu A. ….sau in fond, orice litera este libera sa-ti paseasca pragul.

Tie nu-ti spun sa mananci morcovi, ca te descurci si singur. Sa nu ramai cu impresia ca te-am tradat. Cea mai draga persoana mi-a spus ca cuvintele nu ma vor trada niciodata si are dreptate. Restul si cu tine ati facut-o deja.

Pentru prima oara in ultimele 16 toamne ,

adio.

ps. sa ma anunti totusi cum spala A. borcanele si daca isi va da jos bratara pe care probabil o va primi de la tine.

ps2. A. este o litera la intamplare ramanand la latitudinea ta sa capete candva un anume sens.