ruxandra

“Imagine trying to live without air. Now imagine something worse.” – A.R.

Luna: Mai, 2011


Oamenii in locul si momentul potrivit au fost intotdeauna un mit pentru mine. Si daca s-a intamplat ca vreunul sa faca bine, sa fie aici ca sa zambeasca , sa dea un sarut pe frunte, a fost unul chiar in spatele lui care a plouat peste tot cu albastru si care ne-a rupt in mii de bucati biletele de tren cumparate din ultimii bani, cu care urma sa zburam in mare.

Incepi sa iti doresti sa ramai singur, si cand esti singur raul ramane, doar ca nu mai sunt oamenii cei care te dor. Speram acum o vreme ca soarele o sa isi schimbe pozitia si odata cu el nu voi mai trai sub alte umbre. Stam, totusi sub unul dintre cerurile pe care nu le pot misca.

Dnsdhcpriscciscftp PA.


image

Am observat acele infrangeri ce ne par cele mai grele sunt acelea pe care le primim dupa cele pe care le consideram cele mai mari victorii. Ajung sa-ti fie egale imediat ce dispar cei ce te-au privit cu admiratie sau dispret pentru cateva secunde.
Iar in ceea ce priveste ce ne asteapta acasa…am ajuns pergect constienta ca faptul ca te-am intalnit pe tine si nu pe altcineva intr-o dupa amiaza de mai cand n-aveam chef sa invat pentru examenul la mate este o intamplare, putin amuzanta, putin aiurea.
Bibliotecile nu-s facute pentru noi. Poate de aia n-a mers, ca amandoi eram acolo ca sa ne jucam de-a impostura.


„stefan racovanu, te iubim

si ca tine vrem sa fim”

ocean


Din dorinţa de a contrazice propria-mi regulă ajung de mai multe ori la acelaşi eşec. Refuz să fii tu de data asta. De câte ori am tot vânat poveşti m-am ales, paradoxal cu sfârşituri înainte de început şi vreau să cred că încă nu ne-am irosit. Poate ţi s-ar părea devreme, intuil, însă mi-e mult mai simplu să-şi scriu scrisori acum -ştiind, în cazul tău fiindu-mi mai clar ca în cazul oricărui altul că nu le vei citi.

Pe lângă un lac de zăpadă trec pescăruşi şi sarea din fulgii mării mi te aduce câteodată pe tine. Nu ar avea de unde să apară culoarea în toate astea, de unde poate apărea carmin pe lalelele albe? Uitasem să râd, sună atât de „clișeic” dar tu ai reușit să dai un sens nou la mai tot, să-mi arăți că în tot și toate avem ceva de care să râdem deasupra unei mese cu multă lămâie și cola. Totuși n-ai reușit să mă înveți la timp să nu gândesc atât de mult (și prost, îmi dau abia acum seama).

Mă întoc eu de data asta și mă cert cu o oglindă ca să șterg tot ce nu-i bun… nu pentru ei, a ajuns să-mi pese prea puțin.Și dacă totul a fost până acum o însușire de evenimente fără noimă aș vrea să rămânem tot noi, de data aceasta în cu totul alte date.

Nu vreau, nu vrei să fim responsabili, aș vrea să ne hotărâm câte o iubire în fiecare zi, să o trăim, să nu o consumăm însă până seara. Ne-am visa visele unul celuilalt, dar le-am trăi înainte de asta. Nu știi și nici nu îți cer să știi, eu am rămas încă aici. 

keep calm


La un moment dat iti dai seama ca nimic din ceea ce mai poti face nu poate fi mai rau decat ceea ce ai facut deja. Asta inseamna ca esti un om foooarte relaxat.