ruxandra

“Imagine trying to live without air. Now imagine something worse.” – A.R.

Luna: Martie, 2013

a


tumblr_m4onq1O4Wy1qm8fzgo1_500Si marea venea si lua de fiecare data mai multe din scoici si le ducea undeva de unde nu mai stiam sa le aduc inapoi. Si-am vrut sa ramana mai mult, sa ramana mereu, sa nu ma inunde la apus si dimineata sa-mi ramana doar gustul de sare pe obraji. In fiecare zi uitam racoarea marii ca sa mi-o aminteasca apoi la miezul noptii… si parfumul abia il mai pastram sub castelele de nisip pe care am inceput sa le construiesc prima oara cand m-am zgariat de nisip pe glezne. In fiecare seara nisipul din clepsidra se uda si timpul se oprea si noi eram iarasi tineri si intunericul umplea toate ridurile si toate greselile noastre nu se mai vedeau pe sub ochii care capatau si ei culoarea pe care o aveau in copilarie.

Si crezi ca pescarusii pot sa-mi tina de urat in toate zilele, dar stii si tu ce reci sunt diminetile aici. Vad urmele pasilor lor si stiu si pot sa gasesc drumul catre capatul plajei numai ca mereu mai astept marea inca o noapte, mereu cand arsita amiezii imi amorteste pe buze, nu mai am forta sa ma ridic, sa fug. Nu cred ca vreau , pentru ca de fiecare data cand sunt departe visez numai la cum ma voi intoarce.

Niciodata n-ai vrut sa ramai, si tot niciodata n-ai vrut sa ma iei cu tine.

furculita 2


Ai venit in zilele cand eu credeam in finaluri fericite si m-ai convins ca nu e asa deloc. Ai vrea sa nu observ de pe pervazul meu cu primavara ce rece este acum fata de celelalte primaveri. Diminetile astea sunt singura dar alta data ma trezeam cu mirosul petalelor de iris, cu primavara impingandu-ma sa-si faca loc langa mine in pat. Alerga dupa mine pe strada si ma speria mereu cu pasul din ce in ce mai alert care se tot apropia din spate. Nu-mi spune ca nu poti oferi asta. Lucrurile astea exista.
Nu da vina pe mine ca nu te iubesc daca tu nu stii sa intelegi felul meu de iubire. Nu tipa in speranta ca te aud, pentru ca atunci cand tipi eu sunt departe. Nu ma indeparta atat de tare, pentru ca la un moment dat voi fi la o distanta prea mare ca sa merite sa ma mai intorc.
Si nu ti-am cerut nimic mai mult decat sa-mi fii…dar sa-mi fii tot. Sa stii sa-mi fii orice, sa stii sa-mi dai mereu ce am nevoie. Asta cer… si fara asta nu poti sa ma tii.
Poate planurile tale mari fac aripile mele sa para foarte mici, dar ele sunt albastre, ca petalele de care spuneau mai sus. Si tu nu o sa ai niciodata aripi albastre. Si poate aripile mele albastre nu o sa ma lase sa zbor asa de sus cum vei zbura tu (poate de aceea nu o sa zburam impreuna, pentru ca tu nu ai cobori vreodata de printre norii tai pentru mine) dar eu am sa zbor aproape de mare, o sa am gust de sare si miros de asfintit, iar tu de printre noti nu ai sa faci decat sa anticipezi daca urmatoarea raza te va face sa stralucesti mai tare…