icar


ab882ba89def80222655afe4ca772cbePentru aripi nu iti ajunge un singur vis. Pentru aripi nu-ti ajunge un intuneric rotund si nici un singur pahar. Pentru aripi nu-ti ajung ani intregi si nici mai multe nopti decat ai putea tu sa inveti pe de rost. Nu-ti ajunge sa-ti tatuezi un camp intreg pe plamani. Nu ajunge sa se-ntample sa fii chiar si foarte aproape si n-ajung numai cuvinte.

Pentru aripi nu mi-a ajuns marea, nici un oras pe care l-am rugat atata sa ne inghita.
Nici rugaciuni, nici rabufniri nici cercuri pe care le-am intepat de prea multe ori negasindu-le centrul. Nu mi-a ajuns sa inchid ochii sau sa ninga cu mine si nu stiu daca pentru aripi o sa ajunga vreodata ceva din ce am eu.

Mi-e teama ca m-ai privit mereu printre maci, iar cand le-a trecut vremea si-am ramas doar eu ai observat ca n-am aripi. Si mi-a fost frica sa-mi iau zborul fara, asa cum o faceai tu de atatea ori. Am stiut ca sus am sa-mi amintesc ca nu pot zbura si te-am privit de jos, din ce in ce mai mica, din ce in ce mai pe pamant. Tu mai veneai din cand in cand si miroseai campul de maci si zburai iarasi.

Am crezut ca poti sa-mi faci aripi inalte care miros a lumina, sa nu se murdareasca de maci.

Florile s-au uscat si ma intreaba razand ce mai astept, cate anotimpuri mai am de gand sa astept.
Pana cazi.